marți, 9 decembrie 2008

N-am timp!


N-am timp!

Aş vrea să iubesc,
dar nu îndrăznesc...
Nu pot să gândesc;
sunt prea încărcat
de păcat
şi n-am timp
de rugă...
Sunt pe fugă.

Aş vrea să iubesc,
dar nu îndrăznesc
spre Scripturi să privesc...
Nu pot să citesc;
sunt prea ocupat,
şi n-am timp
de învăţat...
Sunt atât de stresat!

Aş vrea să iubesc,
dar nu îndrăznesc
să chem într-ajutor
un frate, un păstor,
căci n-am timp
de vorbit;
sunt prea obosit
de cât am muncit.

.....

,,-Doamne, n-am timp!"
am spus supărat,
uitând vinovat
că Tu mi l-ai dat!



Sorin Micuţiu -http://de-vorba-cu-mine.blogspot.com/

4 comentarii:

Sorin M. spunea...

Şoapte de seară…

Soapte de seară,
plecaţi de aici!
Plecaţi oriunde
şi nu vă mai uitaţi înapoi!
Gânduri ce-mi tulburaţi iară
rugăciunea de seară,
plecaţi peste genune!...
Lăsaţi-mi clipele de rugăciune
să se prelungească ca un ecou
spre omul din lăuntru,
cel născut din nou...
Să nu simt timpul ce se stinge
când doresc a-L atinge
doar pe Domnul meu,
şi să-L am doar pe El
mai multă vreme în preajmă...

Doamne, îţi ofer perna mea...
cândva mirosind a levănţică,
să fie acum perna Ta,
să-Ţi pui capul pe ea şi,
de acolo, să mă priveşti
şi să cauţi în lăuntru
şi să distingi ce este bine
şi ce este rău.....
Şi, Doamne,
să îmi şopteşti,
mustrător şi alinător
toată vina zilei,
pe care mi-o ierţi
şi mi-o îndrepţi

Sorin spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Sorin M. spunea...

Ce înseamnă să iubeşti un om?

A iubi un om înseamnă
a-i contempla sentimentele,
aspiraţiile şi suferinţele,
visele şi bucuriile,
lipsurile şi temerile.

A iubi un om înseamnă
să treci dincolo de veşminte,
dincolo de masca ce te poate minte
spre locul cel mai fierbinte...
Inima lui e grai fără cuvinte.

A iubi un om înseamnă
să fii plin de compasiune
să-i înţelegi durerea chiar de nu ţi-o spune...
Să laşi lacrima să se-mpreune
cu a lui tăcută rugăciune.

A iubi un om înseamnă
a-i oferi şansa să fie ascultat,
să se simtă iubit, respectat,
să vadă că-i apreciat,
să nu-i impui nimic forţat.

A iubi un om înseamnă
a-i recunoaşte dreptul la propria-i cale,
chiar dacă diferă de crezurile tale.
Să-i apreciezi sincer părerile sale
fără să-l judeci pentru-ale lui greşale.

A iubi un om înseamnă
să-ţi expui transpartent dorinţele,
sentimentele şi vulnerabilităţile...
Să-ţi exprimi sincer gândurile,
Să spui fără ruşine :”Acesta-s eu, omule!”

A iubi un om înseamnă
să ai curajul să urci spre Calvar,
să te dăruieşti pe tine, în mod voluntar,
să te jertfeşti dacă-i necesar
sorbind al suferinţei greu amar

A iubi un om înseamnă
să-i răspunzi când greşeşte, cu blândeţe,
Chiar de-i vinovat, să-l mângâi cu tandreţe,
Să nu-i strigi pacatul pe uliţi, prin pieţe...
Ochii tăi în lacrimi privirera-i să-i răsfeţe!

A iubi un om înseamnă
să-i simţi prezenţa ca o binecuvântare...
Alături de el, să zbori cu-nfiorare
Pe-aripi de dor, ca-ntr-o visare
Spre Primăvara Vieţii viitoare.

Aşadar,a iubi un om înseamnă
a duce povara dragostei depline,
a te iubi, la urma urmelor, pe tine,
suflet călător, prin taina simfoniilor divine,
spre părtăşia sfântă a Luminii senine.

Sorin M. spunea...

Rămâi, vis de copil!

Visului meu cu aripi de înger
Ce mă-nalţă spre zarea albastră
Înrourându-mi ochii cu lacrimi de bucurie,
Visului meu ce creşte-n inima-mi tânără,
An de an, în fiecare primăvară,
Îi sunt dator cu prima mea iubire
Ce a rodit în mine dorul veşniciei…

În ceasurile singurătăţilor,
Când printre pulberi găsesc doar pulberi
Simţindu-mi setea crescândă,
El mă poartă spre ploapele stelelor,
Învăluindu-mă în şalul alb al norilor,
Transformându-mi sufletul într-un porumbel
Iar dorul, în triluri de cuvinte…


Da, numai visul , prin neştiute locuri
Mă poartă aprinzând în mine focuri
Ce-s potolite apoi cu versuri de iubire…
Şi cu-ale poeziei jocuri…


Doamne, te rog să nu-mi iei
Din suflet copilăria cu visele ei,
Copilul din mine, Eternul trimis
Plămadă a luminii din cerul de vis.