Povestea unui pui de leopard
Dereck şi Beverly Joubert au găsit-o cu greu în Delta Okavango, din Botswana. Avea 8 zile când au văzut-o pentru prima dată, şi i-au pus numele de Legadema (,,lumina din cer” în limba setswana). Mama ei , o femelă-leopard, pierduse alţi cinci pui înaintea ei. Hienele, babuinii, şi în special, leii, erau o ameninţare permanentă în Rezervaţia pentru vânat Moremi.
Ce se va întâmpla cu ea? Va avea aceeaşi soartă cu a fraţilor ei?
Legadema rămânea singură deseori, deoarece mama ei mergea în căutare după carne zile în şir. A început să exploreze pădurea pe cont propriu. Însă maimuţele verzi o reperau de la 1,5 km, iar veveriţele dădeau alarma ţipând. Toate acestea au ajutat-o să-şi perfecţioneze tehnica de a se furişa. A învăţat mai apoi sub îndrumarea plină de răbdare a mamei cum să vâneze. În primul an s-a format o legătură puternică, astfel că se jucau ca două surori. La şase luni, incă se mai simţea reconfortată de atingerea cozii mamei sale, deşi pe zi ce trecea, devenea tot mai independentă. Legadema şi mama sa erau în timpul unui astfel de joc, atunci când prima era să cadă de la 20 de metri, dar mama a apucat-o şi a tras-o înapoi pe ramură, folosindu-se de dinţi, gheare şi determinare.
La un moment dat, Legadema a devenit independentă, împărţind pentru o vreme teritoriul cu mama ei, ca apoi să îşi stabilească propriul ei habitat.
Ca unul care am citit în Biblie în mai multe rânduri, că trebuie să învăţ din natură, am desprins câteva lecţii din istoria Legademei. Eşecurile sunt căile care mă ajută să devin mai bun. În jungle modernă, mă simt uneori singur, iată şansa unei lumi noi ce mi se poate deschide în viaţă. Într-o zi voi învăţa să fac lucruri pe care nu ma văzusem niciodată în stare să le fac. Iubirea Domnului mă ţine să nu cad. Dar într-o zi…o Legadema… înr-o zi, îmi voi muta bagajele într-un nou teritoriu.
